Vasile Marica, ”şurub esenţial al maşinăriei diabolice de acoperire a evaziunii fiscale”?

O știre bombă a explodat zilele acestea în presa românească: Vasile Marica, liderul sindicatului Sed Lex, ar fi primit 20.000 de dolari șpagă pentru a facilita numirea în funcție a unui inspector vamal.

Vasile Marica s-a remarcat în ultimii doi ani prin luări de poziție care semănau izbitor cu cele ale unor partide politice și prin acțiuni ”politico-sindicale” aflate în mod evident la limita legii și mult peste ceea ce ar trebui să reprezinte activitatea unui sindicat, pentru binele membrilor săi și nu a trei, patru șefi.

De altfel, Alianţa Naţională a Sindicatelor Bugetarilor "Sed Lex", condusă de Vasile Marica,  reprezintă peste 64.000 de membri şi se declară "un militant activ pentru reformă sindicală". Se pare, însă, că șefii sindicatului înțeleg prin reforma sindicală cu totul altceva decât înțeleg sindicaliștii de rând.

Nu știm dacă averea impresionantă a lui Vasile Marica (partea cunoscută public!), cu o leafă mai mică de 4.000 lei, se poate încadra la ”reforma sindicală”, însă e clar că ”sceptrul” de lider sindical pare a fi desprins din legenda regelui Midas: tot ce atinge se transformă în aur. Doar așa se poate explica VILOIUL proprietate personală, de vreo 500.000 de Euro (alții spun că ar costa mult mai mult, în zonă doar terenul ar fi costat vreo 500.000 în vremurile bune), terenul din Otopeni care se vindea în 2008 cu peste 1000 Euro/mp, mașina de 50.000 de euro... și toate astea din două salarii de bugetari!

O posibilă explicație (fără să acuz, totuși) ar fi declarația unei inspectoare vamală, potrivit cărei, cu ani în urmă, l-ar fi ”șpăguit” pe Marica, mare șef de sindicat și atunci, cu 20000 de dolari pentru a-i asigura numirea în funcție.

Femeia, care s-a prezentat scurt: LUIZA, fericita proprietară a unei vile cu patru niveluri (construită, desigur, din leafa de bugetar!) spune că îl cunoaşte pe Vasile Marica de mult timp şi că "a ţinut mult" la el. Ea precizează că după 39 de ani în sistem şi fiind foarte aproape de pensie nu vrea să deranjeze pe nimeni, ci doreşte "ca toată lumea să fie liniştită, şi Vasile, şi Ducu" (fostul soț al LUIZEI n.n.).

Orice s-a spune, o astfel de declarație naște multe suspiciuni. Poate explica și nervozitatea și panica evidente la Marica, atunci când au început arestările în vamă? Nu ar fi exclus, cu atât mai mult cu cât nu este singura acuzaţie adusă şefului "Sed Lex". Zilele trecute, în plin scandal ”cătușe la frontieră”, preşedintele sindicatului poliţiştilor şi personalului vamal "Pro Lex", Vasile Lincu, a declarat că "domnul Marica este un şurub esenţial al maşinăriei diabolice de acoperire a evaziunii fiscale, fiind veriga de legătură dintre PNL şi celelalte grupuri de interese din cadrul Autorităţii vamale, iar preşedintele Băsescu, anul trecut, la întâlnirea cu liderii confederaţiilor sindicale i-a rugat pe aceştia să transmită domnului Marica că patronează un sindicat care gestionează contrabanda şi evaziunea fiscală".

Deși a trecut aproape neobservat, ”bomba” de astăzi a fost precedată de un material publicat de ”Academia Cațavencu” în data de 26 ianuarie ( Tutunul poate să ucidă sau să te facă foarte bogat):

”În paralel, creştea nervozitatea liderului vameşilor, flecarul Vasile Marica, preşedintele sindicatului „Sed Lex“, adică „Să fie lege“. Ce fel de lege? Păi, una în care poliţistul de frontieră să facă echipă cu vameşul, într-o mai bună administrare a contrabandei. Şi mai ce fel de lege? Una care să semene cu „jocul miresei“, în care procente semnificative din produsul contrabandei să poată fi donate, dacă facem aşa o ipoteză, naşului mare al vame­şilor, vorbăreţul Marica, fără de acordul căruia nu se fac angajări sau avansări în punctele sensibile ale sistemului vamal.”

Și mai mult...

”Despre Mihai Kiss, şeful Punctului Vamal Halmeu, de pe frontiera cu Ucraina, sau despre Silviu Pulbere, fratele lui Dan Pulbere, director de cabinet în cadrul Autorităţii Naţionale a Vămilor, o să amintim a­cum. Cu ajutorul celor doi vameşi, piaţa neagră de ţigări a Sătmarului, Bihorului, Sălajului şi Maramureşului a fost aprovizionată regulat, averile celor doi vameşi au crescut proporţional, iar cu tainul care a luat calea Bucureştiului, limbutul Vasile Marica ar fi putut să-şi cumpere, dacă l-ar fi luat, două frumuseţi de limuzine, capisci fratello?”