Despre necesitatea, oportunitatea sau utilitatea construirii unui stadion modern la Târgoviște, aproape că nu este nevoie să mai argumentăm. Construit ...
Preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa, Florin Popescu, a inspectat şantierul din zona Dichiu pentru a analiza stadiul lucrărilor de reabilitare şi modernizare a DJ 713 Sinaia (DN 71) – Cabana Cuibul Dorului – Şaua Dichiului – Cabana Babele, sector DN 71- intersecţie Cabana Piatra Arsă.
Este vorba despre un drum ale cărui lucrări de execuţie au fost licitate în cursul anului trecut şi se vor finaliza în circa doi ani de zile. Până în acest moment, au fost cheltuite 5 milioane lei, din care 1.300.000 lei sunt fonduri provenite de la Consiliul Judeţean Dâmboviţa, 1.200.000 de lei, finanţare de la Consiliul Judeţean Prahova şi 2.500.000 lei de la Ministerul Dezvoltării. Valoarea drumului – partea de finanţare aferentă Consiliului Judeţean Dâmboviţa, este de 27 milioane de lei (fără TVA), reprezentând circa 60%, proporţional cu sectorul de 10 km aflat în administrare, diferenţa revenind CJ Prahova.
Florin Popescu, preşedintele Consiliului Județean Dâmbovița, a dat asigurări că strategia CJD de dezvoltare a zonei va fi aplicată în toate aspectele, atât în ceea ce privește modernizarea căilor de acces spre Platoul Bucegi și zona Padina-Peștera, cât și în privința dezvoltării unei infrastructuri turistice și de agrement, capabilă să ofere condiții pentru practicare unui turism montan civilizat, cu impact minim asupra mediului.
De altfel, șeful administrației județene a insistat asupra unui aspect trecut sub tăcere de detractorii proiectului: Consiliul Județean Dâmbovița NU intenționează să transforme zona din inima Bucegilor - de o frumusețe rară - într-o stațiune de tipul celor existente pe Valea Prahovei sau în zona Bran-Moeciu. CJD nu va autoriza nici vile pentru potentați, nici construcții dubioase, de genul celor care apar cu sutele, în zonele amintite mai sus. Strategia Consiliului Județean Dâmbovița prevede limitarea numărului de construcții, astfel încât numărul de locuri de cazare să nu depășească 500-600 și atragerea turiștilor care vor să practice sporturi de sezon, mai degrabă decât a celor care merg la munte pentru bere și mititei.
„Până în acest moment au fost asfaltaţi 4,8 km într-un strat, de la Cabana Cuibul Dorului până la Şaua Dichiului, urmând ca, într-o lună de zile, să fie finalizat un sector de 9 kmdupă care se va realiza completare cu un al doilea strat de asfalt. În continuare, Consiliul Judeţean Dâmboviţa intenţionează să facă legătura între cele două drumuri – DJ 713 cu DJ 714, pentru a asigura accesul până la Platoul Padina - Peştera, pe două programe cu finanţare, una europeană şi una guvernamentală, prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului condus de doamna Udrea. Este vorba de o finanţare prin Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii care ne va asigura asfaltarea a 8 km şi, totodată, de un drum al Romsilva, de 7 km, pe malul drept al lacului Bolboci, care beneficiază de o finanţare de 1,5 mil de euro din fonduri europene. Licitaţiile sunt în derulare şi sperăm că vor începe lucrările de execuţie în această vară. Totodată, Consiliul Judeţean beneficiază de fonduri de la MDRT pentru construcţia de cabane în această zonă. De asemenea, construim un Sediu Salvamont la Zănoaga şi un camping cu toate utilităţile aferente, duşuri, apă caldă, energie electrică ş.a.m.d., tot în zona Zănoaga. Am intenţionat să construim şi acest camping pentru că în toată zona de munte camparea era făcută haotic. Nu în ultimul rând, vreau să vă informez că avem toate avizele şi acordurile de la Agenţia de Mediu, Parcul Natural Bucegi şi toate instituţiile statului pentru derularea acestor proiecte. Important, şi pentru mine personal, şi pentru Consiliul Judeţean, pentru toţi oamenii cărora le place muntele, este să nu ne batem joc de frumuseţile acestea, să derulăm proiectele în condiţii de mediu avantajoase, iar pentru cei care construiesc fără autorizaţie vă spun că nu am nici un fel de milă. Am dat ordinul de demolare a patru clădiri care au fost construite în zona Padina fără autorizaţie şi nu mă interesează ale cui sunt. Vreau ca această zonă a Bucegilor să-şi păstreze frumuseţile care sunt astăzi aici şi turiştii civilizaţi să se bucure în continuare de aceste lucruri”.(Florin Popescu, președinte CJ Dâmbovița)
Despre importanța modernizării DJ 713, este aproape inutil să vorbim, dat fiind că este principala cale de acces spre Platoul Bucegi și unul dintre cele doar două drumuri de acces spre inima Bucegilor, zona Scopoasa-Bolboci-Padina-Peștera și spre atracțiile pe care această zonă le oferă: Peștera Ialomicioara, Schitul și Mănăstirea Peștera, Cheile Orzei, Cheile Tătarului, Cheile Zănoagei sau lacul Bolboci.
DJ 713 începe din DN 71, aproape de hotelul Cota 1000 şi trece pe lângă Cabana Cuibul Dorului, urcând până în zona Piatra Arsă. De aici se ajunge ușor (sunt doar trei km) la celebrele monumente ale naturii - Sfinxul şi Babele, dar şi la Monumentul Eroilor de pe Caraiman (Crucea) şi la releul radio – tv de pe Vf. Coștila.
Pentru cei care sunt interesați de sporturile de munte, din Șeaua Dichiu se poate ajunge ușor și confortabil la Bolboci, de unde se poate continua traseul fie spre Padina-Peștera, fie spre Zănoaga.
Alături de această investiţie, CJD a demarat alte două proiecte premergătoare dezvoltării staţiunii montane Padina-Peştera (proiect turistic complementar activităţii de profil din Valea Prahovei şi zona Moeciu – Bran), cu scopul de a pune în siguranţă turiştii. Unul dintre acestea este „Dezvoltarea infrastructurii în zona montană înaltă”. Acest proiect urmăreşte realizarea de centre de informare, sediu salvamont, reabilitarea traseelor turistice, platformă heliport, camping. Finanţarea acestui proiect se face din fonduri guvernamentale (peste 90%) şi cofinanţare locală, valoarea fiind de circa11.000.000 lei.
Un alt proiect este realizarea pârtiilor de schi Cocora – Peştera, Cocora – Padina, Tătaru – Padina, în valoare de 81,6 milioane de lei, pe o suprafaţă de aproximativ 52,4 ha. Finanţarea va fi asigurată prin atragerea de fonduri europene, guvernamentale şi locale.