Succesul diplomatic al Strategiei Dunării trebuie transformat intr-unul economic, afirmă ministrul Baconschi (Corespondenţă Agerpres)

Parteneriatul româno-austriac a avut rolul fundamental în iniţierea Strategiei şi trebuie să rămână motorul implementării sale, a subliniat ministrul Baconschi. Oficialul român a mulţumit preşedinţiei ungare a UE, încheiată la 30 iunie, pentru rolul jucat în adoptarea Strategiei, precizând că aceeaşi implicare se aşteaptă şi din partea actualei preşedinţii poloneze a Consiliului UE. Teodor Baconschi a subliniat, de asemenea, rolul avut de Comisia Europeană, reprezentată la conferinţă de comisarul pentru politica regională, austriacul Johannes Hahn. 

În ce priveşte măsurile organizatorice adoptate de ţara noastră, ministrul a amintit desfăşurarea, la 30 martie, a Forumului naţional privind implementarea Strategiei UE pentru Regiunea Dunării, structura de coordonare la nivel naţional a acţiunilor şi proiectelor desfăşurate de România. 

Succesul Strategiei depinde de susţinerea sa financiară, de aceea trebuie să fim inovativi în atragerea de resurse, a arătat ministrul. De asemenea, avem nevoie de platforme comune pentru a aduce laolaltă mediul economic, academic, societatea civilă. Un proiect în care România are nevoie de ajutorul Austriei este cel al canalului Bucureşti-Dunăre, a mai spus ministrul român. 

În intervenţia sa, ministrul austriac de externe Michael Spindelegger a subliniat că potenţialul de cooperare al acestei strategii macro-regionale nu poate funcţiona fără sprijinul financiar al UE, căreia îi revine şi coordonarea întregii Strategii. Deosebit de important este, în opinia vicecancelarului austriac, principiul durabilităţii în cele mai importante trei domenii ale Strategiei: transport, mediu şi energie. 

Comisarul european pentru politica regională, Johannes Hahn, a atras atenţia asupra potenţialului "incredibil" al căii de transport dunărene, cel mai lung, dar şi cel mai "internaţional" fluviu european, dar care este valorificat doar în procent de 10% faţă de Rin. În ce priveşte navigabilitatea, el s-a pronunţat pentru soluţii "inteligente şi realizabile" de conectare cu reţelele feroviare şi rutiere. Un alt domeniu de cooperare identificat de Johannes Hahn a fost protecţia împotriva inundaţiilor. 

Referindu-se la proiectul cadrului financiar 2014-2020 a UE, comisarul Hahn i-a îndemnat pe cei prezenţi să înceapă deja identificarea proiectelor care să fie prezentate spre finanţare în anii următori. Comisia Europeană are misiunea de a coordona şi de a asigura finanţarea, însă maximizarea potenţialului oferit de Strategie depinde de statele participante, a concluzionat Hahn. 

Gergely Prohle, subsecretar de stat ungar pentru politica regională, a evidenţiat eforturile depuse de preşedinţia ungară a UE pentru finalizarea Strategiei, pe care a descris-o drept o "schimbare revoluţionară", prin faptul că, din cele 14 state implicate, şase nu sunt membre ale UE. El s-a referit şi la trecutul istoric al regiunii, apreciind că rănile provocate de Cortina de Fier pot fi reparate inclusiv prin "cooperarea organică" în cadrul Strategiei Dunării. 

Potrivit oficialului de la Budapesta, Ungaria este însă ceva mai circumspectă decât Austria şi România cu privire la proiectul de navigabilitate a Dunării, insistând pe dimensiunea multi-modală a transportului în regiune. 

La eveniment, care a lansat faza de implementare în Austria, au mai avut intervenţii ministrul austriac al infrastructurii, Doris Bures, ministrul pentru afaceri sociale Rudolf Hundstorfer, primarul Vienei, Michael Haupl. Programul conferinţei, desfăşurată în sala de festivităţi a Academiei austriece de Ştiinţe, mai include referate şi discuţii asupra domeniilor prioritare ale Strategiei, cu participarea unor coordonatori tematici din partea Comisiei Europene, Germaniei şi Ungariei, precum şi a unor actori naţionali austrieci precum parcul naţional Donau Auen, Uniunea Industrială, Conferinţa privind planificarea teritorială. 

Consiliul European a adoptat la 24 iunie Strategia UE pentru Regiunea Dunării, o iniţiativă româno-austriacă lansată în 2008, care reprezintă un model inovativ de cooperare la nivel macro-regional şi implementează noul concept de coeziune teritorială inclus în Tratatul de la Lisabona. Cele patru axe prioritare ale Strategiei sunt: conectivitatea (transport intermodal, cultură şi turism, reţele de energie), protecţia mediului (managementul resurselor de apă, protecţia biodiversităţii şi managementul riscurilor), creşterea prosperităţii regiunii Dunării (educaţie, cercetare, competitivitate) şi îmbunătăţirea sistemului de guvernare (capacitate instituţionala şi securitate internă). În cadrul Strategiei, României i-au fost atribuite spre coordonare domeniile prioritare transport (partea de navigabilitate - împreună cu Austria), promovarea culturii şi turismului (împreună cu Bulgaria), managementul riscurilor de mediu (împreună cu Ungaria).